Informatii - fonduri europene

Cum se cheltuie fondurile UE pentru mediul rural

Proiecte procesatorilor, finantate cu punctaj minim. Cele de infrastructura, cu punctaj aproape dublu, nu au mai "prins" bani. Procesatorii de produse agricole au primit finantare UE cu aproape minimul punctajului admis de regulament. Raportul de selectie a proiectelor, valabil pentru prima licitatie arata ca, in cadrul Masurii 123 "Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere", se afla in top doua proiecte de 30 de puncte, in conditiile in care "pragul" de selectie s-a situat la 20 de puncte.

In schimb, pentru componenta de infrastructura, proiecte cu 50 de puncte au fost reportate pentru licitatia urmatoare, din cauza atingerii plafonului maxim al alocarii financiare.

Potrivit raportului de selectie pentru Masura 123, primul proiect de 30 de puncte este "Infiintarea unei unitati de prelucrare a carnii de vanat si a carnii provenite de la animale domestice". Suma primita ca finantare nerambursabila: 2,55 milioane lei.
Cel de-al doilea, tot de 30 de puncte: "Unitate de procesare a laptelui", a primit OK-ul pentru 6,7 milioane lei.

In total, au fost 9 proiecte admise, dintre care 5 cu 25 de puncte, unul cu 22 de puncte si respctiv unul la limita prevazuta de regulament, de 20 de puncte.
In total, pentru Masura 123 au fost selectate 9 proiecte in valoare de 38 milioane de lei. Au mai existat: un proiect care nu a intrunit punctajul minim, trei proiecte neeligibile si patru proiecte retrase.

"Modernizarea exploatatiilor agricole": proiecte de maximum 60 de puncte

Punctaje duble fata de cele mentionate au obtinut proiectele din topul listei celor selectate in cadrul Masurii 121 "Modernizarea exploatatiilor agricole". Un singur proiect a obtinut 60 de puncte (din maximul de 100, si raportat la pragul de minim 15 puncte): "Introducerea de tehnologie performanta in cadrul fermei ecologice Multiagra Vlasinesti, judetul Botosani". Urmatoarele 3 proiecte din top au obtinut 55 de puncte si, respectiv, 53 de puncte:

* Modernizarea exploatatiei agricole apartinand SC SAMCOM SRL din comuna Ograda, judetul Ialomita (55p)
* Modernizare ferma vegetala prin achizitie de tractoare, combina, utilaje agricole ...la SC FODGARD SRL sat Liveni, judetul Botosani (55p)
* Achizitia
utilaje agricole pentru modernizarea amenajarii agricole (53p)

67 de proiecte retrase de catre beneficiari

In total, in cadrul masurii 121, au fost selectate 288 de proiecte in valoare de 212,5 milioane lei.

"Scorul" minim obtinut de proiectele selectate a fost de 25 de puncte. Au mai existat un proiect care nu a intrunit punctajul minim, 54 de proiecte neeligibile si 67 de proiecte retrase de catre beneficiari, in valoare de 114 milioane lei.

"Renovarea satelor": bataie pe proiectele de 50 de puncte

Pentru Masura 322 "Renovarea, dezvoltarea satelor, conservarea si imbunatatirea mostenirii rurale" au fost depuse 194 de proiecte din care numai 44 au fost selectate, cu toate ca au mai existat alte 112 eligibile, in valoare de 877 milioane de lei. Acestea au fostreportate pentru licitatia urmatoare, unele intrunind chiar 50 de puncte, adica aproape dublul punctajului maxim obtinut de cele depuse pentru alte masuri.

In top se afla doua proiecte de 75 de puncte care vizeaza modernizarea de drumuri comunale:

* "Modernizare asfaltare drumuri comunale, comuna Riciu, judetul Mures si extinderea sistemului de alimentare cu apa in satele Sinmartinul de Cimpie, Lenis, Caciulata, judetul Mures"
* Modernizare drum comunal DC 51, Frata-Poiana Fratii, limita judetul Mures, extindere retea apa potabila pe traseu DC 51, juidetul Cluj

Sursa: euractiv.ro

Romania a primit de la pusculita UE mai mult decat a platit

UE a acordat Romaniei cu 595,6 milioane de euro mai mult decat am platit la bugetul european. Pentru primul an de la aderare stam de doua ori mai bine decat Ungaria, cu un beneficiu de 0,51% din PIB, fata de 0,25% cat au obtinut vecinii nostri. Raportul financiar al Comisiei Europene pentru anul 2007 arata ca, pentru Romania, integrarea europeana a fost o afacere profitabila: Bucurestiul a primit din partea bugetului comun de la Bruxelles 1,602 miliarde, iar contributia noastra a fost de putin peste un miliard de euro.

Plusul obtinut de Romania in primul an de la aderare este de 595,6 milioane de euro, ceea ce reprezinta 0,51% din PIB-ul tarii noastre. Romania este, deci, un beneficiar net al bugetului Uniunii.
Beneficiul primit de Romania nu este unul dintre cele mai importante obtinute de noile state membre UE, dar ne plaseaza, pentru primul an in interiorul Uniunii, ca procent din PIB, deasupra Ungariei, Cehiei si Sloveniei.
Cel mai mare beneficiu in primul an de la aderare l-a obtinut, in 2004, Letonia, primind cu 2,08% din PIB mai mult decat a dat.
Pentru 2008 este de asteptat ca beneficiul obtinut de Romania de la bugetul european sa fie de peste un miliard de euro, deoarece a inceput absorbtia de fonduri structurale. Absorbtia acestor fonduri merge deja foarte bine in domenii precum programele de mediu, chiar daca sunt alte domenii, precum competitivitatea sau transporturile, in care romanii nu au venit cu programe suficiente.
Statisticile UE il contrazic pe fostul presedinte al Romaniei Ion Iliescu, care sustinea zilele trecute, la Craiova, faptul ca „noi, sarantocii UE, am devenit finantatorii UE de anul trecut“. Conform seniorului PSD, contributia anuala a Romaniei la bugetul UE ar crea un deficit la bugetul de stat. Este adevarat ca un studiu al BNR arata in urma cu cateva luni ca am avea un astfel de deficit, dar
diferenta dintre estimarea nationala si cea de la Comisia Europeana este usor de explicat.
Raportul financiar al Uniunii Europene calculeaza fondurile platite de la bugetul UE catre fiecare tara in momentul in care se face transferul banilor, in timp ce, la nivel national, se calculeaza absorbtia banilor mult mai tarziu, cand acestia sunt cheltuiti. Toate tarile insa sunt catalogate drept contribuitor net sau beneficiar net la bugetul european, conform estimarilor Comisiei Europene. Cadrul financiar al Uniunii Europene este gandit in asa fel incat noile state membre sa fie beneficiare nete in domeniul platilor in primii ani de la aderare.
Bulgaria a reusit, anul trecut, sa obtina o rata si mai buna decat Romania, primind de la UE cu 1,17% mai mult din PIB decat a dat Bruxelles-ului. Anul acesta insa Bulgariei i-au fost suspendate de catre Comisie 881 de milioane de euro din fondurile de preaderare, din cauza coruptiei in alocarea acestora, situatie cu care tara noastra, din fericire, nu se confrunta inca. Cu toate acestea, comisarul european Leonard Orban a avertizat asupra faptului ca si Romania risca sa ii fie blocate fonduri anul viitor daca nu se vor face progrese in lupta impotriva coruptiei.

Sursa: Cotidianul

Echipa de tranzitie PHARE isi incheie activitatea

Aproximativ 7 miliarde de euro si mai mult de 1000 de experti si oficiali ai UE au sustinut eforturile romanesti de aderare la Uniunea Europeana. Acest efort a fost sustinut din 1993 de catre Delegatia Comisiei Europene si a fost preluat, o data cu aderarea Romaniei, de catre Echipa de Tranzitie PHARE. A venit acum momentul ca si Echipa de Tranzitie PHARE sa-si inceteze activitatea, monitorizarea restului de activitati PHARE urmand a se asigura direct de catre Directia Generala Extindere din Comisia Europeana.

Pentru a face bilantul realizarilor programului PHARE, Reprezentanta Comisiei Europene a organizat o receptie "PHARE-well", la Clubul Oamenilor de Stiinta, la care au participat oficiali romani si straini, ambasadori, experti si reprezentanti ai presei.

"Programul Phare, alaturi de celelalte instrumente de pre-aderare, nu a reprezentat doar un simplu supliment financiar pentru sprijinirea procesului de transformare a Romaniei intr-un stat democratic si o economie de piata, ci el a produs si un fel de revolutie culturala la nivelul administratiei si al societatii civile, determinand mai mult rigoare, disciplina si viziune in cheltuirea banului public; a fost elementul de legatura intre procesul de dezvoltare a Romaniei in perioada tranzitiei si ancora acestuia care a fost integrarea europeana. De aceea, spunem ca in aceasta etapa, Romaniei i-a fost caracteristica dezvoltarea prin integrare" a subliniat Niculae Idu, gazda evenimentului, Seful Reprezentantei Comisiei Europene in Romania.

Seful Echipei de Tranzitie PHARE, domnul Giorgio Ficcarelli, a adaugat ca "Putine au fost sectoarele economiei si societatii romanesti care sa nu fi beneficiat de programele PHARE. Cele aproape 7 miliarde
Euro au influentat dezvoltarea societatii romanesti in ansamblul ei, fie ca este vorba de sectoare cheie unde aplicarea legislatiei comunitare a fost o prioritate (agricultura, mediu, finante publice, piata interna etc.) fie sectoare precum societatea civila, sanatatea sau cultura si audio-vizualul, unde Romania s-a remarcat printr-o serie de proiecte inovatoare, implementate in premiera in randul tarilor candidate la acea data".

Cu aceasta ocazie si fostul Sef al Delegatiei Comisiei Europene in Romania, Jonathan Scheele, a transmis un mesaj de la Bruxelles: "Nu cred ca Uniunea Europeana va avea vreodata o reputatie mai buna in oricare alta tara a lumii decat a avut-o in Romania in primii ani ai acestei decade. Marea noastra realizare a constat in utilizarea acestei reputatii pentru a ajuta Romania sa se schimbe. Cred ca putem spune cu inima deschisa ca la Bucuresti am avut cea mai buna echipa a Comisiei Europene. Si asta s-a datorat fiecarui membru al echipei, fara exceptie. Niciodata inainte sau de atunci incolo, nu am simtit un asemenea entuziasm in urmarirea unui tel comun".

Sursa: Reprezentanta Comisiei Europene in Romania

Fonduri europene de 383 milioane euro

Peste 383 de milioane de euro din fondurile europene nerambursabile sunt disponibile pana in 2013 prin masura 312 - Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de microintreprinderi inclusa in Programul National pentru Dezvoltare Rurala (PNDR). Masura urmeaza sa fie lansata in luna septembrie a acestui an. Conform versiunii consultative a ghidului solicitantului pe masura 312 publicate pe site-ul MADR, valoarea totala a fondurilor disponibile (contributia publica si contributia privata) este de 589,89 milioane euro, din care 80 la suta din fondurile Uniunii Europene, iar 20 la suta contributia Guvernului.

Masura 312 se incadreaza in Axa III - 'Imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale' si are ca obiectiv general dezvoltarea durabila a economiei rurale prin incurajarea activitatilor non-agricole, in scopul cresterii numarului de locuri de munca si a veniturilor aditionale.
Obiectivele operationale ale masurii se refera la crearea de micro-intreprinderi precum si la dezvoltarea celor existente in sectorul non-agricol in spatiul rural, la incurajarea initiativelor de afaceri promovate, in special de catre tineri si femei precum si la incurajarea activitatilor mestesugaresti si a altor activitati traditionale.
De asemenea, sunt eligibile si proiectele privind reducerea gradului de dependenta fata de agricultura. Pentru a putea beneficia de finantare nerambursabila proiectul trebuie sa se incadreze in obiectivul general al masurii si sa respecte cel putin un obiectiv specific.
Conform ghidului, valoarea maxima a fondurilor nerambursabile va fi de pana la 70 la suta din totalul cheltuielilor eligibile si nu va depasi 50.000 euro/proiect daca beneficiarii sunt persoane fizice autorizate, 100.000 euro/proiect pentru micro-intreprinderile care isi desfasoara activitatea in sectorul transportului rutier si 200.000 euro/proiect pentru alte microintreprinderi.
Pentru a facilita accesarea fondurilor europene nerambursabile prin FEADR, solicitantul poate beneficia de fonduri in avans de pana la 20 la suta din valoarea eligibila nerambursabila pentru demararea proiectului.

Sprijinul acordat prin aceasta masura se va face conform Regulamentului Comisiei (CE) nr. 1998/2006 din 15 decembrie 2006 si a Tratatului privind ajutorul 'de minimis', care prevede ca valoarea totala a ajutoarelor de minimis primite pe perioada a 3 ani fiscali de catre un beneficiar nu va depasi plafonul maxim al ajutorului public de 200.000 euro/beneficiar si 100.000 euro/beneficiar in cazul sectorului de transport rutier.
Ajutorul public nerambursabil pentru micro-intreprinderile din regiunea Bucuresti-Ilfov va fi cu 10 la suta mai mic decat in celelalte regiuni ale tarii deoarece in aceasta regiune PIB-ul este mai mare decat in restul regiunilor.
Conform ghidului, fondurile nerambursabile vor fi acordate beneficiarilor pentru investitii in active corporale (constructia, modernizarea, extinderea cladirilor in scop productiv, precum si constructia de cladiri pentru marketingul produselor proprii, dotarea aferenta cu echipamente, utilaje, inclusiv achizitionarea in leasing a acestora) sau necorporale din domeniul non-agricol (software, patente, licente etc.), inclusiv achizitionarea in leasing a acestora.
Cu aceste fonduri nerambursabile vor fi sustinute costurile generale legate de intocmirea proiectului precum taxe pentru arhitecti, ingineri si
consultanta, studii de fezabilitate, taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor necesare implementarii proiectelor, achizitia de patente si licente, in limita a 10 la suta din totalul cheltuielilor eligibile ale proiectelor, iar pentru proiectele care nu prevad constructii, in limita a 5 la suta.

In cadrul masurii 312 se pot realiza investitii in activitati non-agricole productive cum ar fi industria usoara, in activitati de procesare industriala a produselor lemnoase, mecanica fina, asamblare masini, unelte si obiecte casnice, producerea de ambalaje etc.
De asemenea, sunt sustinute si investitii pentru dezvoltarea activitatilor mestesugaresti, de artizanat si a altor activitati traditionale non-agricole cu specific local (servicii de croitorie, frizerie, cizmarie), servicii de conectare si difuzare internet; servicii de mecanizare si transport, protectie fitosanitara, insamantare artificiala a animalelor.
Nu in ultimul rand, va fi sprijinita achizitionarea de echipamente de producere a energiei din alte surse regenerabile decat biocombustibilii.
Conform ghidului, nu vot fi considerate investitii si cheltuieli eligibile impozitele si taxe fiscale, costuri operationale, inclusiv costuri de intretinere si chirie; comisioane bancare, costurile garantiilor si cheltuieli similare, etc.
Beneficiarii eligibili pentru sprijinul acordat prin masura 312 sunt micro-intreprinderile avand mai putin de 10 angajati si care realizeaza o cifra de afaceri anuala neta sau detin active totale in valoare de pana la doua milioane euro echivalent in lei dar si persoanele fizice (neinregistrate ca agenti economici) - care se vor angaja ca pana la data semnarii contractului de finantare sa se autorizeze cu un statut minim de persoana fizica autorizata si sa functioneze ca micro-intreprindere.
Pentru acordarea sprijinului, micro-intreprinderile, atat cele existente cat si cele nou infiintate trebuie sa fie inregistrate si sa-si desfasoare activitatea propusa prin proiect in spatiul rural.
Spatiul rural eligibil in acceptiunea Axei 3 si implicit a acestei masuri, cuprinde totalitatea comunelor ca unitati administrativ teritoriale impreuna cu satele componente.Satele apartinatoare de orase si zonele periurbane nu sunt eligibile.
Beneficiarul fondurilor europene trebuie sa demonstreze viabilitatea investitiei, sa faca dovada detinerii de aptitudini anageriale/marketing sau in acord cu activitatea propusa prin proiect sau sa le dobandeasca pana la efectuarea ultimei plati.
De asemenea, beneficiarul trebuie sa dovedeasca dreptul de proprietate asupra terenului pe care urmeaza sa realizeze investitia sau dreptul de concesiune pe o perioada de cel putin 10 ani.

Sursa: Rompres

260 de milioane de euro pentru proiectele de energie regenerabila

Companiile mici si mijlocii, dar si cele mari pot beneficia de cofinantari europene pentru proiecte de energie regenerabila in valoare de maximum 20 de milioane de euro, fondurile puse la dispozitie din bugetul UE si cel roman totalizand 260 de milioane de euro, relateaza NewsIn. Banii ar urma sa vina in cadrul fondurilor de coeziune ale Uniunii Europene.

Fondurile de coeziune ale UE pot fi folosite si pentru pentru proiecte de energie regenerabila, cum ar fi panouri solare, instalatii geotermale sau eoliene, iar guvernul Romaniei sprijina aceste proiecte, au informat miercuri participantii la o conferinta pe tema energiei regenerabile organizata de Ambasada SUA la Bucuresti.

"Fondurile puse la dispozitie pentru proiecte de energie regenerabila sunt in jur de 260 de milioane de euro, din care 220 de milioane vin de la UE si restul de 40 de milioane de la bugetul national", a declarat Cristian Georgescu, manager public pentru politici energetice in Ministerul Economiei si Finantelor.

Valoarea maxima a unui grant este de 20 de milioane, valoarea totala a proiectului neputand depasi 50 de milioane de euro, a precizat Georgescu. Persoanele fizice nu sunt eligibile pentru aceste granturi, iar proiectele nu pot fi inca trimise ministerului spre aprobare, procedura de selectie urmand sa demareze in urmatoarele saptamani, a mai spus oficialul MEF.

Potrivit obiectivelor de mediu asumate de Uniunea Europeana in 2007, de a reduce emisiile de gaze cu efect de sera cu 20% pina in 2020, Romania s-a angajat sa creasca aportul surselor de energie regenerabila la 24% de la 17,8% cat este in prezent.

"Este o tinta foarte ambitioasa si va fi nevoie de investitii mari pentru a o atinge", a declarat Mark Velody de la Energy Consulting Network, firma de
consultanta contractata de Guvernul Romaniei pentru a elabora un studiu de evaluare a surselor de energie regenerabila ce ar putea fi folosite in Romania in vederea atingerii acestor obiective. Studiul este finantat printr-un proiect PHARE si va fi pus la dispozitia guvernului in luna noiembrie.

In prezent, aportul de 17% energie regenerabila este asigurat de hidrocentrale, Romania avand acest avantaj natural fata de alte state UE, iar restul de 7% urmeaza sa fie produs din alte surse de energie regenerabila - solara, eoliana, geotermala, a explicat Velody.

Pe langa Dobrogea, sudul Moldovei si o parte din Carpati ar fi zone bune pentru captarea de energie eoliana, ofertele cumulate fiind de 8.000 de megawati, insa Transelectrica sustine ca reteaua de electricitate actuala nu permite suplimentarea cu mai mult de 1.500 de megawati, a spus expertul britanic.

"Multe depind insa de Hidroelectrica si de cum sunt folosite hidrocentralele in sistem. Statu quo-ul este ca Hidroelectrica exporta energie, are tot felul de atributii. Daca rolul sau va fi schimbat si daca ar urma sa fie o organizatie cu responsabilitati specifice de a balansa mixul energetic, atunci potentialul ar fi mai mare. Noi am auzit aceasta parere din industria de specialitate si am auzit conceptia ceva mai 'conservatoare' din partea Transelectrica, dar inca nu ne-am decis care viziune este cea echilibrata", a conchis Velody.

Sursa: HotNews.ro

2,3 milioane euro recuperate din fonduri PHARE

2,3 milioane euro recuperate din fonduri PHARE
Incheierea actiunilor in instanta pentru 123 de proiecte PHARE in care s-au descoperit fraude inseamna recuperarea, in beneficiul bugetului de stat, a 2,3 milioane euro, a declarat Laszlo Borbely, Ministrul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor.

Vom publica, miercuri, 2 iulie, lista beneficiarilor de fonduri PHARE la care s-au descoperit fraude si nereguli, precum si sumele pe care acestia au fost obligati sa le returneze.

Pe langa sumele recuperate deja, a mai spus ministrul Lazlo Borbely, sunt trimise spre executare inca 35 de sentinte judecatoresti definitive si irevocabile, in urma carora vor intra in contul MDLPL inca aproximativ 800.000 de euro. Potrivit datelor furnizate de Minister, in prezent se mai afla pe rolul instantelor judecatoresti inca 287 de procese avand ca obiect recuperarea fondurilor incasate necuvenit de la beneficiari.

Motivele care, in urma anchetelor efectuate, au determinat autoritatile sa solicite restituirea integrala/partiala a finantarii nerambursabile primite de la beneficiari:

- utilizarea fondurilor in alte scopuri decat cel prevazut in contract
- neindeplinirea obiectivelor din punct de vedere tehnic si financiar
- nerespectarea procedurilor de achizitie a bunurilor si serviciilor
- existenta conflictului de interese
- nedepunerea raportului final in termenul prevazut
- necheltuirea in totalitate a sumelor prevazute in buget
- cheltuieli efectuate in afara perioadei de implementare
- lipsa certificatelor de origine pentru unele bunuri achizitionate
- achizitionarea unor produse neprevazute in cererea de finantare

Intre beneficiarii actionati in judecata se numara, potrivit ministrului Borbely, administratii publice locale, ONG-uri, institutii de invatamant si altii.

Referitor la finantarea microintreprinderilor prin Programul Operational Regional (POR), masura coordonata de acelasi minister, Borbely a spus ca au fost depuse 776 de proiecte la nivel national, care insumeaza peste 100 milioane de euro. Aceasta, in conditiile in care alocarea financiara totala pentru licitatia aflata in desfasurare se ridica la 40 milioane de euro.

Conform datelor transmise de Minister, pana la aceasta data, in cadrul POR au fost incheiate 2 contracte la Axa 2 privind infrastructura locala si regionala, in valoare de 36,2 milioane euro si 10 contracte in cadrul Axei 6 – Asistenta tehnica, in valoare de 12,1 milioane euro. In perioada urmatoare, vor mai fi incheiate inca 12 contracte in cadrul Axei 2, in valoare de 123,8 milioane euro.

Pana la aceasta data, in cadrul POR, s-au efectuat plati in valoare de 1,9 milioane euro in cadrul Axei 6. De asemenea, in anul 2008, mai sunt estimate plati in valoare 24 milioane euro, reprezentand prefinantare pentru contractele incheiate in cadrul Axei 2 si 6,9 milioane euro reprezentand prefinantare si rambursari in cadrul Axei 6. Download lista firme(pdf / 94 kb) >>>

Sursa: fonduri-finantari.eu